marți, 16 noiembrie 2010

Un nou traseu de Aid Climbing in Romania


              Up from Water ....
  Totul a inceput acum un an cand intr-un weekend de patrula Salvamont stand pe terasa cabanei Zenovia am  realizat ca peretele din dreapta pesterii Unguru Mare este virgin si are 2 linii clare si numai bune pentru a deschide trasee de jos in sus in stil Aid Climbing. Am tot analizat si pozat variantele si zonele pentru a-mi face o idee de cat de dificil ar fi pentru mine, care totusi sunt un incepator in acest stil modern Aid Climbing. Ruta o aveam in minte dar mai exista o problema, imi faceam griji ca nu voi reusi sa urc prima lungime, constatand ca e prea dificila si tehnica pentru mine. Am tot discutat cu prietenii care au mult mai multa experienta si am inercat sa invit unul cu mine sa urce el prima lungime si eu sa continui a doua

Ghinionul meu a fost ca nu a reusit sa vina nimeni la aceasta incercare, drept urmare intr-o saptamana m-am hotarat sa merg sa incerc si sa vad cum ma descurc cu prima lungime. Intradevar am reusit sa urc prima lungime dar din lipsa de coechipier nu am putut sa continui si a doua lungime
Dupa cateva saptamani il prind liber pe Emil Camerzan (Espo) si il rog sa ma ajute cu acest traseu. Vroiam doar ca el sa repete prima lungime, sa propunem impreuna un grad si eu sa continui lungimea a doua, si asa am si facut intr-o zi de sambata . Espo a repetat prima lungime si eu am continuat in premiera a doua lungime.
 .  La premiera in prima lungime am pus 2 asigurari fixe. De ce le-am pus ? Pentru  ca inca nu am destula experienta si pentru a putea termina lungimea in siguranta, poate ca datorita celor 2 asigurari,  traseul poate fi incadrat ca si traseu de scoala pentru AID Climbing. In prima lungime veti intalni o fata surplombata si coapta in suprafata cu multe asigurari foarte subrede si pasaje pe Sky Hook ,
 a doua lungime este mai lejera, are o zona putin friabila si in rest compacta. Noi am propus ca si grad A3 pentru prima lungime si A2 pentru a doua lungime, bineinteles ca asteaptam comentarii de la alte echipe care il vor repeta. 

Fiecare lungime are aproximativ 30m si 25m diferenta de nivel. Traseul este singur in acel perete si este cam tot timpul uscat.
         Materiale utilizate:     1x coarda 60m,
                                             1x 60m teg line,
                                             3x set nuci,
                                             2-3 hexuri,
                                             1x set frenduri,
                                             PITOANE; 8x universale,
                                                               10x P-uri(lost arrow  ascutite la varf )
                                                                4x forma U,
                                            Sky Hook; - 1x talon,
                                                                 2x DH(ascutite la varf),
                                                               2-3  GOUTTE D'EAU pentru a le lasa ca asigurari in prima lungime
                                                                       
                                                                   
  Accesul:
       Masivul Padurea Craiului, zona Suncuius, peretele de la Pestera Unguru Mare, traseul se afla pe partea dreapta a pesterii cum se trece podul, porneste de langa ultimul copac de la malul apei,
      Retragerea se face in RAPEL .
Autori : Seres Valentin – Tinu
              Camerzan  Emil - Espo

 

vineri, 1 decembrie 2000

Alpinism Bihor de iarna Traseul Chipul Impietrit

  
Dupa multe planuri si asteptari de vreme buna pe la mijlocul lui februarie impreuna cu Robi ne hotaram sa iesim mai multe zile pentru a deschide un nou traseu de jos in sus si in conditii de zapada pe perete. Zis si facut....
Intr-o zi de joi plecam cu trenul spre Vad, la ora 9:00 ajungem in defileu, urcam cu Misu sus la cabana pentru a lasa o parte din bagaje acolo. Facem un ceai , mancam putin, mai stam la povesti si apoi dam o plimbare rapida pana la Stanu Stupului fata NORDICA sa vedem cum se prezinta vremea si conditiile in perete.
                                                            Chipul Impietrit                                                   
Ajungem la perete ..... suntem bucurosi ca avem zapada destul de multa pe linia care vroiam sa o deschidem, ne uitam , analizam, schimbam cateva pareri si ne intoarcem la cabana dupa echipament.
Lasam mancarea si sacii de dormit la cabana si pornim spre perete. Pentru cei care nu cunosc zona trebuie sa spun ca inainte de a ajunge la baza traseului trebuie sa urci un valcel scurt de 15m care este dificil de urcat vara fara rucsac pe spate si drept urmare am hotarat sa urc eu primul fara rucsac cu o coarda pana la un copac unde se putea lega coarda. Am coborat pe coarda, am luat rucsacul pe spate, si cu ajutorul corzii fixe reusim sa urcam cu greutate pana la baza traseului.
La baza traseului incepem sa scoatem echipamentul si sa ne pregatim, asta ne-a luat cam 30 minute. Intr-un final reusesc sa incep catararea pe la ora 13:10, putin suparat de mizeria de la inceputul traseului. Era un fel de mazga noroioasa care mi-a murdarit hainele si echipamentul.

Trec de diedrul cu fisura de la inceput unde cu greu am reusit sa strecor un frend mic si 2 nuci dupa care montez si prima asigurare fixa. Peretele se arata mai bun decat am crezut eu, avea cateva zone puscate si friabile dar cu rabdarea mea am reusit sa avansez cu cateva nuci mici si cateva pitoane de trecere. Unde am considerat ca era o stanca solida si o distanta destul de mare pana la urmatorul gujon mai puneam unul. Defapt ce sa mai zic...... prima lungime are 4 asigurari fixe si o lungime de 27m.

Ii mai spun la Robi sa faca poze si sa filmeze cate ceva, mai curat zapada in fata mea pentru a gasi ceva fisuri sa am pe ce avansa.
In jurul orei 17 ajung in punctul de regrupare , echipez cu 2 gujoane si las  o coarda fixa pentru a urca urmatoarea zi sa continuam a doua lungime. La baza  Robi era cam inghetat de frig..... nici unul din noi nu am pus un termos cu ceai cald si ne tot plangeam '' bine sta TERMOSUL in dulap acasa''. Ii spun la Robi sa selecteze o parte din echipament (chingi si tot ce s-a udat ) pentru a-l duce la cabana sa il uscam, iar restul de scule raman la baza traseului in haulbag-ul meu.

Coboram iar prin valcel pe coarda fixa care ramane tot acolo pana maine dimineata

Seara la cabana mult doritul ceai cald , mancam carne cu carne (vreo 4 feluri de carnat si 2 feluri de salam), mai povestim cum a fost ziua de azi , ne uitam la pozele si filmele facute  si mai fierbem un ceai.
Ziua a doua o incepem mai bine, punem si niste ceai cald intr-un flacon invelit in haine sa tina macar 3 ore caldut.Ajungem la perete, eu urc pe coarda fixa si il las pe Robi sa pregateasca haulbag-ul cu tot echipamentul necesar. In regrupare pregatesc sistemul de ridicare al bagajului si incep sa ridic in timp ce Robi urca pe coarda fixa si din loc in loc  mai debloca haulbag-ul . Facem schimb de aparat foto si ne pozam reciproc.


O data stabilit si Robi in regrupare nu mai aveam loc cu atatea bagaje si scule,.......il rog pe Robi sa mai puna o asigurare pentru regrupare si intre timp incep sa pun scule pe mine  si aranjez restul de echipament in regrupare. Incep sa fac primi pasi din regrupare putin demoralizat , stiam ca e o zona destul de mare fara fisuri....perete compact, gasesc o fisura mica .....pun cel mai mic frend in ea si incep sa curat zapada cu speranta ca voi gasi fisuri. Siii... uite o fisura mare,..pun o nuca in ea  mai bat un piton si decid ca trebuie un gujon.


Avansez incet si greu pe niste fete spalate cu fisuri ici colo scurte, cuplez pitoane, cuplez nuci si avansez. La un momendat gasesc o fisura superba si bat un piton P , pun scarita in el si vad cum incepe sa iasa afara... wow.. inapoi pe cea de jos. Mai patesc cateva faze de genul acesta si dupa 3 sferturi din lungime ajung intr-o zona unde nu mai puteam sa pun nimic , nici macar sky hook, cer bormasina si incep sa fac gaurele mici pt sky hook si mai pun cate un gujon pana ajung in regrupare.



Din pacate mai avem o lungime pana sa terminam traseul dar hotaram sa mergem acasa, asa ca ne grabim sa coboram si sa facem bagajele. Cele 2 zile state in perete si-au spus cuvantul, eram obositi si trebuia sa recunoastem asta.

Material de Tinu Seres